duminică, 7 august 2016

Relația perfectă

Când am trecut ultima oară pe la psiholog?  Era atunci, după divorț, când încă nu înțelegeam foarte clar, spre ce se îndreaptă viața mea. Îmi plăcea să spun că.. mă joc cu creierii lui. Mi se părea că ei, psihologii, sunt niște mașini de spus tâmpenii și că eu, IQ superior, nu am nevoie să trec prin mâna lor. Eram supărat! Credeam că sunt puternic! Și nu, nu eram, eram doar o inerție a vremurilor în care toată lumea se străduia să-mi facă pe plac. Pentru că eram ”puternic”, evident.

Și m-am trezit singur... într-o gaură neagră, SINGUR! Nu mi-a păsat niciodată de bani, de.. starea mea. Pentru că viața mea a fost întotdeauna o dedicație pentru cineva, așa sunt eu. Dar repet, singur, însemna să îmi văd fiica, după program. O fiică iubitoare și dornică să mă aibă aproape, într-un moment în care eu îmi doream cea mai adțncă gaură de șarpe, să mă ascund.

Am stat așa doi ani și jumătate! A fost..pur și simplu crunt. Nu mi-am dorit prieteni, nu mi-am dorit nimic, decât un major reset. Și l-am dat. Cu răbdare, stress, șuturi în fund și evitând depresia, pur și simplu spunându-mi ce mi-am spus întotdeauna și anume că ..puterea mea a stat mereu în mine însumi, eu nu am făcut împrumut de la alte surse, funcție, bani sau altceva. Nu, am fost tot timpul conștient că dacă, de mâine, ca să trăiesc, trebuie să scot cartofi, o să trăiesc bine, făcând asta.. Și nu am suferit nici când a trebuit să renunț la Touareg și să merg cu metroul, nici când a trebuit să renunț la menajera care îmi călca și nici la cafelele băute zilnic, pe Dorobanți. Câțiva prieteni m-au întrebat cum de nu m-am gândit la sinucidere. Am pierdut practic.. tot ce am cosntruit, inclusiv ”familia”. Nu, nu m-am gândit la sinucidere, pentru că ceea ce am știut întotdeauna a fost să supraviețuiesc. Bine, nu în cel mai moral, etic, mod cu putință, recunosc..(și nu mi-e ușor să recunosc), dar am supraviețuit,

Evident că în timpul acesta nu mi-a ars de relații! A fost una singură! Greșită”! Totalmente greșită. Pentru că eu nu aveam bani nici să trec strada și ea mi-a dat să mănânc. Iar eu, am avut tupeul să nu accept să fiu călcat în picioare, doar pentru că ea avea ..niște bani. O idioată! dacă m-ar fi cunoscut mai bine, dacă ar fi încercat măcar.. Și nu impunându-mi să nu o mai văd pe mama copilului meu ci pur și simplu, făcându-mi program. Nuu, nu s-a născut încă cineva care să mă poată ”cumpăra„ în acest mod. Nu cu bani! Și am decis să șed cuminte. Nu e momentul să am relații.. nu încă,. Pentru o relație, îți trebuie bani. Cea mai mare greșeală pe care o poate face cineva, este să creadă că dacă ”celalalt” are bani, totul e ok. NU, greșit!
Ok, dacă întreb trei sferturi dintre femeile care au trecut prin viața mea, toate vor spune că sunt un ..nenorocit! Un adevăr.. asumat! Procese de conștiință? Îmm.. ar fi ceva. dar dincolo de asta, sunt bărbat! Și nu mă refer la sex ci la atitudine. Astăzi, observ, e penurie de ..bărbați! Citeam nu demult, articole despre efeminarea bărbaților. Ce s-a întâmplat cu deprinderile de bază? Ce s-a întâmplat cu strigătul de luptă?..Ne-a cotropit ”pizdăreala”, termenul la modă, pentru purtătorii de penis, fără testicole, adică ăia care.. fac calcule în excel cu privire la bugetul cheltuit pe cafea, cu ”iubita”.. niște labagii!.
Astăzi, totul a devenit mercantil, cuantificabil în bani. Nu și relațiile adevărate! Nici între prieteni, nici între iubiți... Există relații perfecte, acolo unde nu trebuiesc făcute calcule!  Eu, am găsit și am prieteni pentru care ”suma” nu contează.. Cum nu contează nici pentru mine. Și știți de ce sunt cel mai fericit? pentru că am găsit femeia, căreia nu îi pasă de câți bani am! Mi-a dat toți banii ei.. Care este teama cea mai mare a unui bărbat? teama de eșec! teama că într-o zi, cineva îi va spune” măi, bărbate, faci și tu niște bani, că eu nu te mai țin pe mîncare?” Ei bine, eu nu mai am această teamă! Nuu, nu mai sunt acela care juca la poker banii de întreținere, sau cel care fura banii de pe cardul nevestei ca să joace online. Mi-am luat lecțiile.. relațiile, nu merg așa. Nu merg cu profile pre-fabricate. Ci alea cu sinceritate maximă, dureroasă!... Unde vreau să ajung? Vreau să ajung la a spune că.. atunci când am hotărât să fiu eu însumi, să îmi asum.. tot ce sunt, toate greșelile..toate tâmpeniile pe care ..o soție ar trebui să le ierte (și nu a făcut-o).. am descoeprit că cineva, mă vrea așa cum sunt.. Am fost uimit!. Nu contează ce i-am promis ei.. contează ce mi-am promis mie însumi! Nu îmi mai pasă că cineva mă judecă, nu îmi mai pasă nici că se va găsi cu siguranță cineva care să o învețe pe ea.. pentru că ȘTIU! Știu că mă iubește! Și mă iubește nu pentru banii mei (pe care o sa-i facem împreună) ci pentru vibrația pe care a simțit-o! Și sunt tot al ei! Și o să îmi smulg inima din piept, să o fac fericită! Pentru că este prima femeie din viața mea care mă acceptă așa cum sunt! Și care vrea să construiască, îmreună cu mine, oriunde, orice..

Friends.. dacă întâlniți într-o zi, o ”pereche!”, care vă vrea.. oriunde, oricum, dacă sunteți pe aceeași lungime de undă.. nu ezitați! Lăsați clișeele la modă! Toată lumea plânge la filme frumoase, dar filmele suntem noi.

Emma, dragostea mea.. sunt aici!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu