marți, 2 septembrie 2014

Si pana sa te nasti, mai intai a fost "grija"..

Stateam inmarmurit, uitandu-ma la forma din care abia se intrezarea un profil uman.. Un nasuc si un botic simpatic. Realizarea faptului ca sunt parte din acea „creatie” mi-a dat fiori de emotie. Nu voi uita niciodata acele clipe. Apoi, imediat, inima batand, se auzi in difuzorul ecografului. Vestea ‚”vietii” incepute mi-a dublat emotiile. Nu mai aveam aer.. Nici nu mai aveam nevoie sa respir. Eram pur si simplu iubire. As fi dat orice sa surprind momentul primei batai.Pentru ca prima bataie a inimi ti-o trimite Dumnezeu. Prima minune din viata noastra.
Stateam asteptand nasterea, cu fiecare ecografie mai infrigurat si mai ingrijorat. M-am gandit ca primul meu copil va fi baiat. Nu am spus nimanui secretul meu. Mi-am dorit baiat nu pentru ca am ceva cu fetele. Ci pentru ca baietii sunt mai puternici, isi pot purta singuri de grija, sau, macar, grijile sunt mai putine. Stiam ca daca voi avea o fata.. grijile mele vor incepe inainte de nastere si nu se vor mai termina niciodata. De fapt, acesta este profilul meu; eu sunt nascut pentru a-mi face griji. Stiam ca avand fata, n-o voi putea „antrena” la fel pentru ceea ce eu consider ca este o viata din ce in ce mai periculoasa. Cu fetele trebguie sa fii delicat. Foarte delicat. Fetele au alta abordare a vietii si fiind mult mai sensibile, un tata este condamnat sa se ingrijoreze.. cu fiecare pas al vietii, fiicei sale. Nu am putut sa-i explic niciodata sotiei mele ca stupoarea si blocajul suferit in momentul in care doctorul mi-a spus „aveti o fetita” , nu era nicidecum dezamagire, sau frustrare. Pur si simplu,in acea secunda in care am ramas fara aer, eu am trait anticipat toata viata mea viitoare, am daramat tot esafodajul educatiei pe care urma sa o dau unui fiu, pentru a construi o noua viziune, a educatiei unei fiice. Nu cred ca sunt defect, dar puterea anticipatiei este un dar. Nu intotdeauna fericit. Pentru ca s-a intamplat. S-a intamplat sa „vad” lucruri intamplandu-se, chiar inainte ca ele sa se intample cu adevarat. Cu atat de putin timp inainte, incat nu as fi avut cum sa reactionez. Accidente, de exemplu. Exista un moment, un timming anticipativ al unui dezastru. Sau, nu intotdeauna un dezastru. Mi s-a intamplat (si nu de putine ori) sa „simt” o legatura intre oameni, care nu era evidenta pentru toti ceilalti. Cu alte cuvinte, Dumnezeu mi-a dat un dar, sau o sarcina; sa fiu „atent”. Si astazi, sunt atent la tot ceea ce se intampla in jurul meu. Merg pe strada si simt pericolul, sau.. aud frunzele cazand. Poate ca e doar puterea mea de concentrare dar.. cati oameni pot sa numere tantarii care zumzaie intr-o camera? Pentru ca fiecare zumzaie intr-un mod diferit. Stiu daca un caine urmeaza sa devina agresiv, la fel cum stiu daca cineva imi zambeste fals. Simt suferinta celorlalti insa, nu este nimic spectaculos in toate acestea. Sunt convins ca multi oameni pot face acelasi lucru. Eu insa? Am invatat sa manipulez elementele. Oamenii, faptele.. Nu as fi putuit face insa niciodata acest lucru, in afara anticipatiei despre care vorbeam mai sus. In totdeauna, in orice situatie, in momentul in care suntem pusi in fata unei optiuni, chiar si dintre cele mai simple, sa poti sa vezi mai departe ce urmeaza sa se intample „daca.”.. este din punctul meu de vedere premisa vietii. Cunosc o gramada de oameni care traiesc clipa. Care nu depun sub nicio forma acest efort, de a constientiza, de a mentaliza viitorul, optiunile. Cand incepi sa faci pentru prima oara acest lucru, nu realizezi ca devii din ce in ce mai pregatit. Cu timpul, in ani de zile de practica, devii din ce in ce mai bun. Nu poti explica asta. O stii tu. Vezi lucruri, dupa cum spuneam, si le folosesti.

Si acum intoarceti-va la momentul vestii „aveti o fetita”. Din momentul in care mi-a dat vestea cea mare, eu am construit.. un viitor pentru bebeul meu. Il duceam la aikido, il invatam  atitudini, muzica, practicam viata, gandeam liste cu virtutii ce vor fi dezvoltate. Apoi, intr-o clipa totul s-a schimbat. Si, pe acelasi fundament, am realizat ca fetele au nevoie de protectie. Imi doream un baiat numai pentru ca sufletului meu sa-i fie mai usor. Dar asa cum toate lectiile pe care ni le da Dumnezeu sunt pentru a ne face mai buni, am realizat si ca nu am voie sa lincezesc. Trebuie sa fiu bun, puternic, pregatit. Pentru fetita mea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu